Titlurile de stat, o investiție atractivă atât pentru investitori, cât și pentru românul de rând

Având în vedere contextul actual al pieței, cu dobânzi în scădere, dar cu o presiune inflaționistă destul de ridicată, acest tip de instrumente ar putea să câștige și mai mult teren în raport cu depozitele bancare. Pe lângă siguranța oferită de faptul că reprezintă titluri garantate de către guvern, oferă o dobândă mult mai avantajoasă.

„Astfel, în cazul celor mai mari bănci din România, precum Banca Transilvania și BRD, dobânzile la depozitul anual sunt de 2,75%, respectiv 1%. Dacă luăm în calcul și impozitul și comisioanele, dobânda actuală efectivă (DAE) atinge valori mult mai scăzute: 1,1%, respectiv -0,6%. Prin urmare, există cazuri în care clienții plătesc pentru a păstra banii la bancă. Această remarcă vine înainte de a lua în calcul rata inflației, care, adusă în discuție, accentuează pierderea suferită de populație”, explică Radu Puiu, Analist în cadrul XTB România.

La rândul său, Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România, arată că „atractivitatea titlurilor de stat depinde de estimările referitoare la curs și la dobânzi pe orizontul ales. Pentru investitorii în titlurile pe 4 și 5 ani, ar fi nevoie ca erodarea eventuală indusă de o depreciere a leului în raport cu EUR să nu absoarbă diferențialul de dobândă față de ratele viitoare de dobânda ce ar putea fi obținute la plasamente în EUR. În linii mari, am întrezări în scenariul de bază o dinamică lentă descendentă a leului pentru rebalansarea dezechilibrelor macro, inclusiv cel de cont curent, pe un orizont de 4-5 ani”.

„Pe un orizont apropiat, situația ieșită din comun generată de influențele majore ale măsurilor de restrângere a circulației și activității atât la noi în țară cât și la nivel european vine cu o plajă largă de rezultate posibile. O necunoscută esențială va fi gradul de absorbție a fondurilor viitoare și aceasta ar putea întoarce busola, într-un scenariu ultra-optimist, aducând chiar episoade de apreciere a cursului. Astfel, ar fi sporită atractivitatea ofertei titlurilor de stat. Pe de altă parte se pune problema ratelor de dobândă peste 2, 3 sau 4 ani. Va fi oare un moment când inflația ar redeveni o preocupare majoră? În acel caz, am putea asista la o creștere a ratelor nominale, chiar și în condițiile unor niveluri reale scăzute. Astfel, chiar dacă deprecierea cursului nu înseamnă un pericol suficient de mare la adresa apetitului pentru titlurile de trezorerie, nesiguranța din jurul ratelor de dobânda ar putea contura o decizie mai nuanțată”, mai spune Cazacu.

El adaugă: ”Perspectivele de inflație nu vor deveni însă foarte clare pe termen scurt. E mult prea devreme pentru a face bilanțul acestui an complicat. Pentru moment, doritorii de siguranță pot compara dobânzile la ofertele Ministerului de Finanțe cu cele ale băncilor comerciale: în abordare relativă, primele se poziționează net favorabil. Posibilitatea de a tranzacționa unele serii pe bursă reprezintă un alt plus, oferind șansa lichidizării înainte de scadență, e drept, contra unui risc de preț. Cei care au o perspectivă de deținere îndelungată vor avea nevoie să accepte marja de siguranță diminuată cu riscul de variație a cursului și dobânzilor, în special în a doua jumătate a orizontului de 4-5 ani”.

Banca Naţională a României a redus prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an la 2,8%, de la 3% anterior. De asemenea, Comisia Europeană afirma că rata de inflaţia este aşteptată să scadă la 2,5% în 2020. „Prin urmare, putem vorbi despre o tendință de încetinire a presiunii infaționiste, care se află pe o pantă descendentă. Spre deosebire, titlurile de stat pe 1 an oferă o dobândă de 3,5%, ceea ce reprezintă o primă considerabilă în contextul actual”, spune analistul Radu Puiu.

„Totuși, cea mai recentă reducere de dobândă anunțată de către BNR ar putea să evidențieze posibilitatea de accentuare a tendinței inflaționiste la nivelul economiei. Consiliul de Administrație al băncii susține că o ajustare a ratei de politică monetară de la 1,75% la 1,50% are potențialul de a susține redresarea economică în conformitate cu estimările. În plus, ar putea facilita aducerea ratei anuale de inflație la nivelul dorit și consolidarea la nivelul vizat de 2,5%. În acest sens, titlurile de stat ar putea suferi reduceri ale randamentelor reale, cel puțin în cazul titlurilor cu scadențe mai îndepărtate, factorul timp aducând în ecuație un nivel ridicat de incertitudine”, conchide analistul XTB România.