Să înțelegem ETF-urile: Ce sunt și cum funcționează?

Popularitatea fondurilor tranzacționate la bursă a crescut de-a lungul anilor și deceniilor datorită caracteristicilor specifice și a rentabilității. Cei interesați de investiții pasive sau pe termen lung pot fi curioși în legătură cu aceste active financiare. Ești în căutarea unei opțiuni de investiții rentabile, simple, flexibile și diversificate? Atunci, fondurile tranzacționate la bursă pot fi răspunsul. Vom discuta despre natura, beneficiile și riscurile potențiale ale acestora și vom explica cum se poate investi în ele. Să aprofundăm aceste aspecte pentru a înțelege cum funcționează ETF-urile.

Ce este și cum funcționează un ETF?

Fondurile tranzacționate la bursă (Exchange-traded funds - ETF) sunt instrumente de investiții concepute pentru a reproduce performanța unui fond indexat, a unui sector, a unui metal prețios sau a unei materii prime. Acestea oferă o metodă eficientă din punct de vedere al costurilor de acces la o gamă diversă de valori mobiliare, ceea ce le face o alternativă la achiziționarea de acțiuni individuale sau de fonduri pe indici. Astfel, ETF-urile sunt construite pentru a urmări performanța activelor subiacente, oferind investitorilor expunere la diverse piețe, de exemplu, piețe emergente, indicii de pe Wall Street etc. și sectoare specifice, cum ar fi tehnologia, finanțele, consumul discreționar sau sectorul imobiliar.

Un ETF este un titlu de investiții care poate fi cumpărat și vândut la bursele de valori exact la fel ca acțiunile. Prețul unui ETF este determinat de valoarea activelor subiacente ale fondului, denumită valoarea activului net (NAV). ETF-urile sunt alcătuite dintr-un portofoliu de acțiuni, obligațiuni sau alte titluri de valoare, diversificate într-un singur fond. Alternativ, acestea pot oferi expunere la un singur sector de piață, cum ar fi asistența medicală sau AI/centre de date, sau la un singur activ, cum ar fi aurul sau argintul cu suport fizic.

Informații importante despre ETF-uri

• Cele mai populare ETF-uri de la cei mai mari emitenți, cum ar fi BlackRock, Vanguard și VanEck au, de obicei, rate de cheltuieli (TER) mai mici.
• O structură de deținere (active și procentajul acestora), costurile sau performanțele anterioare ale oricărui ETF ar trebui să fie foarte bine descrise și prezentate pe site-ul său oficial.
• Unele ETF-uri au o structură "activă", ceea ce înseamnă că ETF-ul are un manager de investiții sau o echipă de analiști care reechilibrează portofoliul și îl gestionează în mod activ. Aceste ETF-uri sunt, de obicei, mai scumpe (TER mai mare).
• Pe de altă parte, investitorii au acces la ETF-uri pasive, care urmăresc un indice specific, cum ar fi NASDAQ 100 sau S&P 500 sau chiar prețurile spot ale aurului.
• ETF-urile oferă beneficii în materie de eficiență fiscală (schimbările structurale din fiecare portofoliu de ETF-uri nu înseamnă impozitare).
• Ca active diversificate, ETF-urile prezintă un risc de investiție mai mic datorită portofoliului mai mare de dețineri.
• Riscurile potențiale asociate cu investițiile în ETF-uri includ riscul de piață, volatilitatea și riscul de concentrare.
• Orice ETF poate avea în portofoliu companii mai puternice și mai slabe, ceea ce înseamnă că performanța foarte bună a participațiilor puternice poate fi limitată de cea a acțiunilor mai puțin performante.
• În timpul recesiunilor sau al piețelor “bear”, orice ETF cu acțiuni poate fi vulnerabil la acestea, în funcție de sentimente și de ciclul indicelui sau al sectorului pe care îl urmărește.
• Investitorii au acces la o gamă variată de clase de active prin intermediul ETF-urilor, care includ acțiuni, obligațiuni și mărfuri naționale și internaționale. Acest acces facilitează crearea unui portofoliu de investiții mai echilibrat.

Important: Crearea de ETF-uri implică un proces specializat cu participanți autorizați (PA) care tranzacționează activele suport. PA asigură disponibilitatea acțiunilor ETF pentru tranzacționare și reflectarea exactă a prețului acestora în raport cu performanța indicelui subiacent. Acest proces, cunoscut sub numele de creare și răscumpărare, este vital pentru alinierea prețurilor acțiunilor ETF la valoarea activului net al activelor suport.

Avantajele și dezavantajele investițiilor în ETF-uri

ETF-urile au avantaje și dezavantaje, pe care le vom descrie mai jos pentru a-i ajuta pe potențialii investitori să analizeze potențialul și riscurile acestora. Nu uita să îți faci propriile cercetări și să dobândești constant cunoștințe - chiar dacă investești pasiv.

Avantaje

• Excelent pentru investiții pe termen lung și pasive 
• Potrivit atât pentru începători, cât și pentru profesioniști
• Prag de intrare accesibil, comisioane reduse (TER) și lichiditate ridicată
• Risc limitat și posibilitatea de diversificare a portofoliului
• Datorită diversificării, volatilitatea poate fi mai mică în comparație cu cea a acțiunilor individuale
• Posibilitatea de a investi într-o serie de active, cum ar fi indici, obligațiuni sau mărfuri
• Investitorul poate fi sigur că fondul indexat prezintă exact aceeași performanță cu indicii bursieri, de exemplu S&P 500 sau Nasdaq 100

Dezavantaje

• Poate să nu fie adecvat pentru traderii și investitorii pe termen scurt care preferă un stil de investiții agresiv
• Riscul mai mic este compensat de posibile randamente mai mici
• Fondul tranzacționat la bursă selectat de investitor poate avea performanțe inferioare în comparație cu cele ale companiilor de top sau ale indicilor, în timpul piețelor ascendente
• Diversificarea nu garantează randamentele și în anumite situații, poate duce chiar și la pierderi
• Într-un portofoliu, adăugarea unor fonduri nepotrivite pot deteriora performanța celor care se descurcă foarte bine
• Portofoliul ETF-urilor poate fi construit cu acțiuni ale unor companii “slabe”
• Concentrarea excesivă a capitalului în investiții pasive poate limita opțiunile de alocare către active mai riscante (posibilitatea unor randamente excepționale)

Acest grafic compară performanța iShares Core S&P 500 ETF (CSPX.UK) cu US500 (S&P 500, linia aurie) de-a lungul anilor. După cum putem vedea, ETF-ul urmărește indicele principal al acțiunilor americane de-a lungul timpului. Sursa: xStation5

Factori specifici investițiilor în ETF-uri

ETF-urile pe acțiuni sunt instrumente de investiții care reproduc performanța unui anumit indice bursier sau performanța unor acțiuni individuale. Acestea funcționează prin agregarea fondurilor de la numeroși investitori pentru a achiziționa un portofoliu de acțiuni care reflectă îndeaproape performanța indicelui sau a acțiunilor subiacente. După cum am menționat anterior, ETF-urile se adresează investitorilor care nu au decis să cumpere acțiuni ale unei anumite companii, dar care doresc să aibă o expunere pe termen lung la piața bursieră. ETF-urile sunt, de asemenea, o componentă de bază a oricărui portofoliu pasiv.

Investitorii care nu doresc să analizeze fiecare companie în parte, pot viza obținerea de expunere la un anumit sector sau indice - fără cunoștințe profesionale privind evaluarea companiilor și analiza fundamentală. Dar nu este adevărat că investițiile în ETF-uri nu necesită cunoștințe.

La fel ca în cazul oricărei investiții, și investitorii în ETF-uri trebuie să fie conștienți de riscuri și oportunități. De asemenea, cercetarea de informații despre orice ETF ar trebui să fie un proces normal de investiție.

În general, cele mai performante companii de pe piața bursieră pot aduce investitorilor randamente mult mai mari decât orice ETF, însă este foarte greu să găsești acele companii care au potențial de creștere și, poate și mai greu, este să le "cumperi" la momentul potrivit.

Investitorii care doresc să aibă expunere la piața bursieră pe termen lung pot alege un ETF ca o garanție că orice ciclu de creștere al pieței le poate aduce câștiguri satisfăcătoare, acceptând faptul că acestea nu vor fi niciodată la fel de mari ca randamentele celor mai bune acțiuni.

Viitorul este necunoscut, dar din punct de vedere istoric, piața bursieră a oferit investitorilor câștiguri uriașe. Participanții la piață extrapolează din trecut și se așteaptă ca tendința de expansiune pe termen lung, coroborată cu politicile expansioniste ale băncii centrale, să susțină acțiunile. În același timp, această tendință pe termen lung nu poate fi garantată și, chiar și în timpul piețelor de creștere, am avut parte de prăbușiri și corecții, când nivelurile de panică sugerau puncte de inflexiune pentru acțiuni - ceea ce, în cele din urmă, nu s-a întâmplat niciodată.

Tipuri de bază de ETF-uri:

• ETF-uri pe acțiuni
• ETF-uri sectoriale
• ETF-uri industriale
• ETF-uri pe obligațiuni
• ETF-uri pe mărfuri
• ETF-uri cu efect de levier
• ETF-uri inverse

ETF-uri pe obligațiuni

ETF-urile pe obligațiuni sunt instrumente de investiții care oferă un venit constant investitorilor și monitorizează evoluția obligațiunilor subiacente, cum ar fi obligațiunile guvernamentale sau corporative. Acestea cuprind o gamă variată de obligațiuni, inclusiv obligațiuni guvernamentale din Regatul Unit, SUA și Europa, obligațiuni corporative pe termen scurt și lung, obligațiuni cu randament ridicat (sau junk). În general, ETF-urile de obligațiuni cresc pe măsură ce costurile de creditare scad (ratele dobânzilor mai mici ale băncilor centrale).

ETF-uri pe mărfuri

ETF-urile pe mărfuri sunt instrumente de investiții care alocă fonduri pentru mărfuri precum petrolul brut sau aurul. Unii emitenți de așa-numite ETF-uri de mărfuri fizice, cum ar fi BlackRock iShares Gold Trust, cumpără aur în numele investitorilor și îl dețin fizic, susținând ETF-ul prin alocarea directă a buletinului fizic.

ETF-uri sectoriale și industriale

ETF-urile sectoriale și industriale se concentrează pe un anumit sector sau industrie, oferind expunere la câștigurile potențiale ale industriei respective prin reflectarea performanțelor companiilor care operează în acel sector. Acestea pot servi ca instrument de acoperire pentru atenuarea riscurilor asociate cu pozițiile actuale într-un anumit sector oferind, de asemenea, o alternativă strategică pentru investitori. Aceste sectoare includ, de obicei, tehnologia (semiconductori, centre de date, inteligență artificială, robotică etc.) sau sectoare mai "tradiționale", cum ar fi cel bancar, de retail sau de comerț electronic.

ETF-uri inverse și cu efect de levier

ETF-urile inverse sunt concepute pentru a genera profituri de pe urma scăderii acțiunilor prin vânzarea în lipsă de acțiuni, cu scopul de a profita de scăderile pieței. Aceste ETF-uri inverse nu utilizează efectul de levier financiar direct legat de deschiderea poziției. ETF-urile cu efect de levier sunt instrumente complet diferite, așa-numitele instrumente derivate, care reflectă prețurile unui anumit ETF, fără a oferi investitorilor expunere în calitate de acționari. Tranzacționarea ETF-urilor CFD este ca și cum ai paria pe contracte al căror preț poate crește sau scădea. Principalul risc asociat atât cu ETF-urile inverse, cât și cu cele cu efect de levier este potențialul de a suferi pierderi mai mari, care pot depăși capitalul inițial investit.

ETF-uri versus fonduri mutuale

Este adevărat că ETF-urile și fondurile mutuale au asemănări. Principalele diferențe sunt flexibilitatea de tranzacționare, ratele de cheltuieli și eficiența fiscală. Să facem o scurtă comparație.

• Flexibilitate: ETF-urile oferă posibilitatea de a cumpăra și de a vinde ETF-uri pe parcursul zilei la diferite prețuri, pe o bursă de valori, permițând stabilirea prețurilor în timp real și o flexibilitate sporită a tranzacțiilor, deoarece ETF-urile pot fi tranzacționate pe parcursul zilei. Pe de altă parte, tranzacțiile cu fonduri mutuale se efectuează o singură dată pe zi, la prețul de închidere, ceea ce poate restricționa opțiunile de tranzacționare și influența punctele de intrare și de ieșire.
• Ratele de cheltuieli și comisioanele: ETF-urile au, în general, comisioane medii de administrare mai mici decât fondurile mutuale gestionate în mod activ. Acest lucru se datorează în primul rând gestionării pasive a ETF-urilor care presupune replicarea unui indice în loc de alegerea activă a participațiilor, ceea ce reduce la minimum costurile de gestionare și operaționale care contribuie la rata cheltuielilor.
• Eficiența fiscală: ETF-urile sunt concepute cu o structură care, în general, are ca rezultat un impozit mai mic pe câștigurile de capital pentru investitori. Tranzacțiile cu ETF-uri au loc prin intermediul unei burse, ceea ce le permite investitorilor să ocolească consecințele fiscale asociate tranzacțiilor frecvente inerente fondurilor mutuale.

Cum să investești în ETF-uri?

În primul rând, procesul de a investi începe în mintea investitorului. În practică, acesta implică alegerea unui cont de brokeraj potrivit, găsirea ETF-ului potrivit pentru a urmări o anumită strategie sau un anumit obiectiv și, în cele din urmă - executarea ordinului și respectarea planului.

• Înainte ca un investitor să decidă asupra deschiderii unui cont de investiții, trebuie să își definească cu atenție obiectivele și să analizeze situația financiară specifică, ținând cont de vârstă, credite, împrumuturi și cheltuieli.
• Investiția prea mare pe o piață financiară care este volatilă poate implica stres și pierderi suplimentare.
• Dobândirea de cunoștințe și experiență fără a risca pierderea unei sume mari de capital este modalitatea corectă de a testa posibilitățile pieței financiare, inclusiv ale ETF-urilor.
• Oricine se angajează într-o investiție ar trebui să știe exact de ce face acest lucru și pentru ce motiv cumpără ETF-ul respectiv.

Deschiderea unui cont de brokeraj

Primul pas este să alegi o platformă de brokeraj care oferă o gamă variată de ETF-uri, comisioane reduse și o platformă de investiții ușor de utilizat și fiabilă. Procesul de deschidere a unui cont de brokeraj presupune selectarea unui broker care oferă servicii ETF, finalizarea și parcurgerea procesului de înregistrare, finanțarea contului și inițierea investițiilor în ETF-uri.

Selectarea ETF-urilor

Odată ce contul de brokeraj este configurat, următorul pas este cercetarea și apoi selectarea ETF-urilor adecvate. Factorii care trebuie luați în considerare includ:

• Alocarea portofoliului
• Înțelegerea strategiei și a structurii sale
• Valoarea totală a activelor
• Rata cheltuielilor (TER)
• Diversificarea
• Lichiditatea
• Costurile de tranzacționare
• Performanța istorică

Elaborează o strategie de tranzacționare care să se alinieze cu obiectivele tale de investiții, toleranța la risc și orizontul de timp. Calcularea mediei costului în dolari, care presupune repartizarea costurilor de investiție pe o perioadă de timp, este o strategie de tranzacționare recomandată pentru investitorii începători.

Cu cât mai ieftin, cu atât mai bine?

Ia în considerare rata cheltuielilor ETF-ului, care reflectă costurile de administrare și operaționale. O rată a cheltuielilor ridicată poate diminua rata globală de rentabilitate a investiției.

Riscurile de diversificare și concentrare

Evaluează riscurile de diversificare și concentrare ale ETF-ului pentru a îți asigura un portofoliu echilibrat. Diversificarea ajută la reducerea riscului prin repartizarea investițiilor în diverse clase de active, sectoare sau industrii.

Costuri de lichiditate și de tranzacționare

Evaluează lichiditatea ETF-ului și costurile de tranzacționare, care pot avea un impact asupra randamentelor globale. Un ETF bine structurat, cu active suport lichide, poate răspunde în mod eficient la modificările cererii de pe piață, asigurând experiențe de tranzacționare eficiente pentru investitori.

Performanță istorică

Examinează performanța istorică a ETF-ului pentru a evalua potențialul său de randament viitor. Este posibil ca datele privind performanțele anterioare să nu fie întotdeauna un indicator al viitorului unui ETF, dar este important să verifici dacă un ETF reflectă cu adevărat performanța unui anumit sector sau a unui indice. În cazul în care un ETF are performanțe inferioare altor ETF-uri din același sector, poate fi un semnal de alarmă că portofoliul acțiunilor sale sau managerul sunt slabi (sau ambele).

ETF-urile au beneficii de diversificare prin faptul că le oferă investitorilor acces la o gamă variată de titluri subiacente, atenuând astfel riscul asociat cu deținerea de acțiuni individuale. Această diversificare pe mai multe active sporește securitatea generală a unui ETF în comparație cu investiția în acțiuni individuale.

Costuri mai mici în comparație cu fondurile gestionate activ

ETF-urile au costuri mai mici decât fondurile gestionate activ, în primul rând datorită abordării lor de gestionare pasivă, care urmărește să reproducă performanța unui anumit indice, reducând astfel nevoia costisitoare de cercetare și analiză.

ETF-urile oferă opțiunea de a fi cumpărate și vândute pe parcursul zilei la diferite prețuri pe o bursă de valori, ceea ce permite stabilirea prețurilor în timp real și o flexibilitate sporită a tranzacțiilor. Acest lucru permite investitorilor să reacționeze prompt la schimbările de pe piață, sporind atractivitatea ETF-urilor ca alegere de investiții.

Riscul de piață și volatilitatea

Deși ETF-urile au numeroase beneficii, ele nu sunt lipsite de potențiale riscuri și dezavantaje, inclusiv riscul de piață, volatilitatea și riscul de concentrare. Riscul de piață și volatilitatea pot avea un impact asupra valorii ETF-urilor, în special în condiții turbulente de piață. Un ETF bine structurat, cu active suport lichide, poate răspunde în mod eficient la modificările cererii de pe piață, asigurând experiențe de tranzacționare eficiente pentru investitori.

Riscul de concentrare

Riscul de concentrare apare atunci când un ETF este investit preponderent într-un anumit sector, industrie sau activ, ceea ce ar putea duce la subperformanță sau la o volatilitate crescută. Unele ETF-uri care sunt construite, spre exemplu, din o sută de acțiuni, dar care au doar câteva companii care cântăresc mai mult de 50% din alocarea portofoliului pot fi, de asemenea, vulnerabile la evaluarea acelor companii.