Industria alimentelor fast food trece printr-o "furtună economică”

Într-o perioadă în care costul vieţii pare că se află pe o traiectorie ascendentă nesfârşită, industria alimentară se confruntă, în prezent, cu o furtună în adevăratul sens al cuvântului. Pe măsură ce inflaţia forţei de muncă este mai ridicată decât cea a materiilor prime, impactul asupra operatorilor de lanţuri de restaurante - şi, implicit, asupra consumatorilor - devine din ce în ce mai evident, arată Radu Puiu, analistul financiar în cadrul XTB România, într-o analiză. În aceste condiţii, de exemplu în SUA, mesele în oraş au devenit o opţiune costisitoare pentru consumator, rata inflaţiei pentru acest sector depăşind-o semnificativ pe cea a alimentelor consumate acasă, conform unui comunicat remis redacţiei.

"Americanii se reorientează şi caută alternative la alimentele de tip fast-food, în timp ce unele dintre cele mai mari francize din ţară continuă să crească preţurile la produse care, anterior, erau considerate mese accesibile. În ianuarie, costul mesei în oraş a crescut cu 5,1% faţă de aceeaşi lună a anului 2023 şi cu 0,5% faţă de luna precedentă, potrivit celor mai recente date privind inflaţia furnizate de Biroul de Statistică a Muncii. Pe de altă parte, costul produselor alimentare s-a temperat, fiind o creştere de 1,2%, faţă de anul trecut şi o creştere de 0,4%, faţă de decembrie", explică Radu Puiu.

Conform comunicatului, de asemenea, americanii sunt afectaţi atunci când ies la restaurant, după ce preţurile la fast-food au crescut cu 5,8% în ianuarie, faţă de anul precedent, potrivit datelor publicate recent. Pentru a explica prima scădere a vânzărilor trimestriale din ultimii aproape patru ani, directorul general al McDonald's a declarat, în cadrul unui mesaj transmis investitorilor, că persoanele cu venituri mai mici de 45.000 de dolari pe an cheltuiesc mai puţin în restaurantele pe care le deţin. În ultimul trimestru, vânzările McDonald's au crescut cu doar 3,4% faţă de acelaşi trimestru din 2022 - cifre plasate mult sub aşteptările de pe Wall Street, de 4,7%. Problema nu este una cu care se confruntă doar lanţul de restaurante McDonald's. Yum Brands, compania mamă a KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, a raportat, de asemenea, rezultate dezamăgitoare.

Creşterea costurilor pentru alimente a fost unul dintre factorii care au contribuit semnificativ la raportul privind inflaţia mai "fierbinte" decât arătau estimările, subliniază analistul din cadrul XTB România. Preţurile alimentelor au fost mai mari cu 0,4% în ianuarie, faţă de decembrie, fiind un ritm mai rapid decât creşterea generală de 0,3% a indicelui preţurilor de consum (CPI). Orice majorare a preţurilor la alimente poate fi deosebit de "dureroasă" pentru consumatorii americani, având în vedere că preţurile din supermarketuri sunt acum cu 25% mai mari decât în ianuarie 2020 - asta, în timp ce inflaţia a crescut cu 19% în aceeaşi perioadă.

"Totuşi, în pofida faptului că preţurile alimentelor cresc acum într-un ritm mai lent decât în pandemie, când a fost atins vârful inflaţionist, acelaşi coş de cumpărături costă, în continuare, mai mult decât în trecut. Motivul pentru care inflaţia este mai «încăpăţânată» poate avea la bază un amalgam de mai mulţi factori: de la costurile mai mari ale forţei de muncă, până la minimul record de bovine din SUA, care determină creşterea preţului cărnii de vită. Toate acestea se răsfrâng asupra consumatorilor, iar societăţile comerciale cresc preţurile doar pentru că au această posibilitate", explică Radu Puiu.

Luna trecută, preşedintele Joe Biden a avertizat că firmele "jefuiesc consumatorii" printr-o combinaţie de preţuri exagerate, prin "greedflation" şi "shrinkflation". Greedflation se referă la situaţiile în care companiile cresc preţurile produselor peste rata inflaţiei pentru a-şi majora profiturile, iar shrinkflation reprezintă o majorare a nivelului general al preţului bunurilor pe unitate de greutate sau volum, determinată de o reducere a greutăţii sau a dimensiunii produsului vândut.

Cinci tipuri de alimente au fost responsabile pentru 30% din inflaţia din ultimii ani, conform unui studiu al Groundwork Collective: carnea de vită şi mânzat, carnea de pasăre, sucurile şi băuturile necongelate şi necarbonatate, fructele şi legumele proaspete şi gustările. De altfel, câteva dintre aceste categorii au determinat creşterea preţurilor la alimente din luna ianuarie. Preţul pentru carnea de vită şi mânzat a înregistrat un "salt" de 7,7%, preţul la băuturile necarbonatate congelate (cum ar fi sucul de portocale) a crescut cu 29%, în timp ce costul pentru băuturile necarbonatate necongelate a crescut cu 4,2%, arată datele CPI.

Majorarea preţurilor, generată şi de modificările climatice

Potrivit analistului financiar din cadrul XTB, motivul creşterilor de preţ s-ar putea datora, mai degrabă, problemelor de aprovizionare şi schimbărilor climatice. Seceta a redus suprafaţa păşunilor pentru creşterea vacilor, ceea ce a dus la efective mai mici de bovine, potrivit Departamentului american al agriculturii. În paralel, producţia de portocale a fost afectată de fenomenele meteorologice severe şi de boli ale citricelor. Trebuie subliniat faptul că majorarea preţurilor din magazinele alimentare şi din restaurante nu îi afectează în mod egal pe americani. Consumatorii cu venituri mici sunt mult mai afectaţi, deoarece trebuie să aloce un procent mult mai mare din venitul lor pentru a-şi permite produsele de bază. Concret, 20% din persoanele cu venituri mici (aproximativ 14.000 de dolari pe an) plătesc un sfert din tot bugetul lor lunar doar pentru alimente. La polul opus, 20% din categoria americanilor cu venituri mari (aproximativ 244.000 de dolari pe an) cheltuiesc pe alimente 3,5% din câştigul lunar, a constatat Groundwork Collective.

"În ciuda scumpirilor mai usturătoare decât se aşteptau pentru luna ianuarie, cumpărătorii ar trebui ca, în acest an, să aibă parte de o pauză din acest punct de vedere. Preţurile la produsele alimentare vor continua să se tempereze şi ar putea încheia anul cu o uşoară scădere de 0,4%, potrivit previziunilor USDA. Totuşi, cei cărora le place să mănânce în oraş s-ar putea să nu aibă parte de un moment de respiro, USDA previzionând că mesele la restaurant vor încheia anul cu o creştere de 4,7%", arată Radu Puiu.

Una dintre presupuneri este aceea că persoanele cu venituri reduse consumă mai multe meniuri de tip fast-food decât cei cu buget mai ridicat. Această idee se dovedeşte a fi falsă într-un context actual extrem de dinamic. Practic, pentru mulţi consumatori a devenit un lux să poată aloca suficient timp unei mese în oraş. În aceste condiţii, mâncarea de tip fast-food a devenit soluţia facilă pentru persoanele care câştigă mai mult. Chiar dacă pare surprinzător, există explicaţii. Această categorie de oameni lucrează adesea multe ore pe zi, sunt mai grăbiţi şi au pauzele de masă mai scurte - drept urmare, ei încearcă să petreacă puţin timp la prânz, iar oferta restaurantelor de tip fast food devine o soluţie ideală.

Pe de altă parte, faptul că preţurile meniurilor sunt, în continuare, ridicate, ar putea descuraja clienţii, mai ales pentru că s-au stabilizat costurile pentru alimente. Confirmarea vine şi analizând cifrele privind rezervările la restaurant înregistrate în ianuarie de compania OpenTable: numărul de americani care au rezervat mese în oraş a fost cu 15% mai mic faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Cum reacţionează consumatorii din România

În România, rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. În timp ce consumatorii cu venituri mici merg mai rar la restaurantele preferate şi aleg să gătească acasă, multe familii din clasa de mijloc renunţă la restaurantele scumpe.

"Având în vedere aceste aspecte, semnele sugerează că inflaţia la alimente şi restaurante se va dovedi, probabil, mai moderată în 2024 decât a fost în ultimii trei ani. Multe dintre costurile de producţie legate de alimente fie scad, fie cresc mai puţin agresiv. Creşterile salariale rămân ridicate în serviciile de alimentaţie publică, dar se îndreaptă către nivelul normal. În acelaşi timp, consumatorii încep să respingă creşterile mari de preţuri pe care firmele le foloseau pentru a-şi impulsiona marjele de profit", explică analistul XTB Radu Puiu.