Europa se confruntă cu o nouă realitate după semnalele din SUA. Investitorii trec la acțiune în timp ce politicienii caută soluții

Europa are de înfruntat o nouă realitate pe scena internațională, protecția extinsă a scutului militar american nemaifiind o certitudine și, în ciuda semnalizărilor anterioare, mesajul SUA lansat în contextul negocierilor rapide pentru încheierea conflictului din Ucraina a venit ca un șoc pentru liderii europeni, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.

Pe când politicienii caută să organizeze răspunsul și noul plan de acțiune, investitorii au decis ce drum să urmeze și au trecut la acțiune. Indicele Stoxx Total Market Aerospace & Defense a ajuns la un nivel record, după un avans de 16,9% de la începutul anului (până pe 18 februarie). În ultimul an, saltul a ajuns la 40,2%. În componența sa se află companii precum Rheinmetall, Thales, Rolls Royce, Safran, Leonardo.

Acțiunile europene din domeniu au înregistrat performanțe în accelerare puternică în februarie, după semnalele oferite de SUA atât în privința Ucrainei, cât și a resetării ”contractului” anterior cu Europa. În acest nou climat, așteptările piețelor sunt de creștere a alocărilor pentru domeniul militar, cu toate că abordarea statelor europene rămâne fragmentată. S-au schițat grupuri cu păreri diferite în privința intervenției în Ucraina sau a urgenței cheltuielilor de apărare.

Neinvitați la prima rundă directă de discuții pe tema păcii din Ucraina, ce a avut loc marți în Arabia Saudită între SUA și Rusia, europenii, luați prin surprindere, dezbat pasul următor. Pentru a fi la masa negocierilor, afirmă șeful NATO Mark Rutte, UE ar trebui să aibă o contribuție sporită la efortul militar. Secretarul General al NATO a mai afirmat că statele membre ar trebui să ridice nivelul cheltuielilor de apărare peste pragul de 3% din PIB.

Investitorii, și mai atenți la sprijinul european oferit Ucrainei

În egală măsură, cheltuielile de apărare ar putea crește semnificativ, chiar în condițiile unui acord de încetare a focului în Ucraina. Președintele Trump a vorbit de 5% din PIB, idee reluată ulterior de ministrul Apărării, Pete Hegseth.

Pe de altă parte, scenariul preluării de către unele state europene a efortului de susținere a Ucrainei este luat în calcul de investitori. Astfel, fie că e vorba de investiții în propriile forțe de apărare, fie de înlocuirea resurselor pe care SUA nu ar mai fi dispuse să le ofere, creșterea semnificativă comenzilor în industria de profil pare să aibă șanse considerabile de realizare, subliniază Claudiu Cazacu.

Între cele mai vizibile companii din Europa este Rheinmetall, care are în construcție fabrici de armament și muniție în mai multe state europene. Acțiunile sale au crescut cu 38,5% de pe 12 februarie, și cu 57,9% de la începutul anului. Față de 1 februarie 2022, acțiunile au crescut de 10 ori, o performanță de vârf în sectorul european.

Capitalizarea bursieră a ajuns la 40,5 miliarde de Euro, în timp ce comenzile în așteptare erau estimate la 60-70 de miliarde de Euro. Leonardo – Finmeccanica, grupul italian care produce elicoptere și echipamente terestre și aeriene de apărare, a avansat de 5,5 ori în aceeași perioadă. Grupul are o capitalizare de 20,9 miliarde de Euro și comenzi de 39,5 miliarde de Euro.

La rândul lui, grupul francez activ în domeniul apărării, Thales, s-a apreciat cu 34% anul acesta și 15,2% în ultima săptămână. Titlurile Saab au avansat cu 34% în aceeași perioadă, iar cele ale Finmeccanica cu 21%. Acțiunile Safran, Rolls-Royce și Airbus au fost de asemenea propulsate de expunerea lor la comenzile industriei de apărare, deși procentele au fost mai mici decât ale titlurilor specializate.

Pe burse au apărut și alți câștigători. ThyssenKrupp, faimosul producător de oțel, s-a aflat pe trend descendent îndelungat, sub presiunea competiției și a prețului la energie, pierzând aproape 90% din valoare de la vârful din 2007. Titlurile sale au avansat cu 17% luni, într-un val de optimism pentru întregul sector de apărare. Investitorii au luat notă de semnale care arată o implicare mai mare a Europei, dar și de planul de a lista pe bursă divizia de submarine Marine Systems.

Cum răspund piețele europene la contextul geopolitic?

Sub influența schimbărilor rapide de context geopolitic și a emoțiilor investitorilor ghidați de teama de a nu scăpa oportunități, mișcările recente de pe burse au condus la variații procentuale cu care piețele europene nu sunt foarte obișnuite, situații de volatilitate mai frecvent întâlnite pe bursele americane, arată Claudiu Cazacu.

În SUA, sunt numeroase companiile din apărare cu expunere pe Europa, însă doar câteva depășesc o cincime. În ordine, după procentul vânzărilor către continent din volumul de afaceri, putem menționa: Howmet Aerospace, cu 30%, Woodward cu 23%, AeroVironment, cu 21% și apoi, la egalitate GE Aerospace și RTX Corporation cu 20%.

Procente relativ reduse au și General Dynamics și L3Harris, 7%. Tot cu ponderi limitate, de 7% sunt și giganți precum Lockheed Martin, cu 11% și Northrop Grumann. Sub presiunea politicilor de revizuire a cheltuielilor de apărare ale administrației Trump, interesul piețelor nu s-a concentrat pe cele două companii, iar acțiunile lor se află în zona de minime din ultimii doi ani. Situația este în contrast puternic față de superperformanța bursei americane în raport cu cele din Europa în ultimii ani.

În ultimul an, și în special în februarie anul acesta, acțiunile europene din domeniul apărării și-au luat ”revanșa” și au depășit masiv apetitul pentru numele corespunzătoare din SUA. Au fost, însă, și excepții, printre care Palantir, cu un avans de 65,8% anul acesta, asociat însă cu tehnologia AI aplicată în domeniul militar, și nu cu echipamentele clasice de tip ”hardware”, mai punctează consultantul de strategie XTB România.

Investitorii au alocat capital sectorului de apărare european într-o mișcare rapidă și emoțională care a oglindit terenul dinamic al arhitecturii de apărare a continentului. Dacă planurile de majorare a cheltuielilor militare ca procent în PIB-ul statelor europene sunt accelerate și vizează un nivel de 3,5% în PIB sau peste, s-ar putea ca deciziile participanților la piață să se dovedească inspirate, în perspectiva unui orizont de 1-2 ani.

În același timp, acumulările rapide de valoare de piață și orizontul de obicei lung al implementării reale a proiectelor, împreună cu potențialul unor ezitări politice sau decizii fragmentate creează un risc notabil de volatilitate pe termen scurt pentru titlurile din domeniu, mai spune Claudiu Cazacu.