2025 ar fi putea fi o perioadă favorabilă pentru lansările acţiunilor companiilor mari, după un 2024 care nu a adus prea multă activitate pe zona de IPO la nivel global

Anul 2025 ar fi putea fi o perioadă favorabilă pentru lansările acţiunilor companiilor mari, care se bucură deja de notorietate la nivel mondial, după un 2024 care nu a adus prea multă activitate pe zona de IPO, la nivel global, arată o analiză XTB.

Peste 300 de companii din întreaga lume se pregătesc să devină publice în 2025, dintre care aproximativ 180 se vor lista la New York. Favoritele fintech-ului european, Klarna şi Revolut, ar putea fi printre noile nume de top de pe Wall Street.

”Bancherii de investiţii se pregătesc pentru o relansare a activităţii de tranzacţionare pe pieţele globale de capitaluri proprii în acest an, susţinută de un portofoliu promiţător de oferte publice iniţiale anticipate ale mai multor companii de profil înalt. O creştere a activităţii pe pieţele de capital, determinată de îmbunătăţirea încrederii economice, este aşteptată să fie un avantaj major pentru mai multe dintre aceste societăţi susţinute prin capital privat. În ultimii doi ani, firmele de capital privat s-au străduit să vândă sau să listeze societăţile din portofoliu din cauza ratelor ridicate ale dobânzilor şi a volatilităţii pieţelor bursiere, care au încetinit procesul de tranzacţionare”, este de părere Radu Puiu,  analistul financiar XTB România.

Alte nume cu notorietate care ar putea deveni publice în SUA în acest an includ platforma cloud de inteligenţă artificială CoreWeave şi firma de tehnologie financiară Chime, care a depus în mod confidenţial documentele pentru listarea sa la bursă în decembrie, potrivit surselor citate de presa internaţională.

Emisiile de acţiuni la nivel mondial au crescut cu 20% anul trecut, însă listările pe bursă au rămas până acum în urma acestei creşteri, plasându-se mult sub vârful din 2021. Concret, IPO-urile au strâns 123 de miliarde de dolari anul trecut, comparativ cu o sumă record de 594 de miliarde de dolari în 2021, potrivit Dealogic.

Bancherii se aşteaptă, aşadar, la un număr mai ridicat de IPO-uri mari, care se referă, de obicei, la vânzări de acţiuni în valoare de 750 de milioane de dolari sau mai mult. Acestea sunt atractive pentru că, adesea, sunt realizate de companii consacrate cu performanţe financiare solide şi oferă o lichiditate mai mare pentru investitori.

OpenAI, creatorul ChatGPT, încearcă să îşi extindă tehnologia, gestionând în acelaşi timp costurile masive de calcul, ceea ce face ca potenţialul său IPO să testeze dacă inteligenţa artificială generativă poate fi profitabilă.

În domeniul fintech, Stripe procesează anual plăţi în valoare de peste 1.000 de miliarde de dolari, iar Klarna a trecut dincolo de serviciul „buy now, pay later”, care a făcut-o vedetă, şi a pătruns în domeniul serviciilor de abonament şi al creditării bazate pe inteligenţă artificială, punctează Radu Puiu.

În ceea ce priveşte infrastructura cloud şi AI, CoreWeave oferă alternative la dominaţia cloud a Big Tech, iar Databricks furnizează întreprinderilor informaţii privind datele bazate pe AI. Evaluările acestor IPO-uri variază foarte mult. Shein este evaluat la aproximativ 66 de miliarde de dolari, fiind unul dintre cele mai aşteptate IPO-uri. Databricks este evaluată la 43 de miliarde de dolari, iar alte companii, precum Monzo şi Starling Bank, au evaluări în jurul a 5 miliarde de dolari. Aceste evaluări se bazează pe mai mulţi factori, inclusiv potenţialul de creştere, cererea de pe piaţă şi performanţa financiară, subliniază analistul XTB România.

În schimb, fluxul de companii care doresc să intre la Bursa de Valori din Londra (LSE) va atinge un nou minim în 2025, potrivit datelor obţinute de XTB. Doar 40 de companii au depus cereri de listare pe piaţă în 2024. Cifra este cu 30% mai mică decât în aceeaşi perioadă a anului precedent şi cu 70% mai mică decât în 2021, când 125 de societăţi care au depus cereri pentru a intra pe piaţa principală a LSE.

Conform datelor de la LSE, în 2024 au avut loc doar 14 IPO-uri pe pieţele principale şi AIM ale LSE, care au strâns un total de 760 de milioane de lire sterline, fiind cel mai mic număr de intrări pe piaţa sa bursieră de la criza financiară din 2009. Prin comparaţie, în 2021, au avut loc 126 de IPO-uri, care au strâns un total de 14,6 miliarde de lire sterline pe ambele pieţe, explică Radu Puiu.

În SUA, mai puţin de 15% din companiile cu venituri de peste 100 de milioane de dolari sunt cotate la bursă. Ofertele publice iniţiale pot fi atractive pentru investitori, deoarece vorbim despre companii tinere şi dinamice, cu potenţial de creştere masivă. În egală măsură, succesul recentelor listări de profil, precum Reddit, i-ar putea „păcăli” pe investitori că IPO-urile sunt o cheie a succesului pentru a obţine randamente solide.

Totuşi, datele descriu o imagine reală mai puţin fascinantă şi arată că entuziasmul nu înseamnă întotdeauna o investiţie inteligentă. În ciuda vârfurilor din prima zi de tranzacţionare, cercetările efectuate de economistul Jay Ritter sugerează că IPO-urile tind să aibă un istoric pe termen lung slab pentru investitori.

Concret, din 1980 până în 2022, majoritatea IPO-urilor au pierdut bani pe parcursul perioadelor de trei şi cinci ani care au urmat debutului lor, 37% dintre acestea pierzând mai mult de jumătate din valoare pe parcursul a trei ani.