2020.11.13 - Radu Puiu, Analist XTB, discută despre aspecte cheie ale Bursei de Valori București într-un interviu în exclusivitate pentru blogul de știri FinEco24News!

V-aş întreba pentru început cum ar putea fi caracterizată evoluţia pieţei de capital româneşti în primele trei trimestre ale acestui an? Care au fost costurile induse în piaţa de capital de episodul coronavirus?

Putem spune că evoluția pieței bursiere din România a fost în trend cu mișcările la nivel global. Astfel, primele trei luni ale anului au adus creșteri importante pentru indicele principal BET, ulterior, odată cu izbucnirea pandemiei, am asistat la o corecție amplă în luna martie. Prin urmare, la sfârșitul lunii, indicele marca o scădere de peste 23,5% în comparație cu nivelurile la care a terminat anul 2019. Apoi, pe măsură ce situația la nivel mondial începea să se îmbunătățească, etalonul principal a început să revină treptat. Un maxim local a fost atins la jumătatea lunii septembrie, ulterior piața dând din nou semne de îngrijorare odată cu conturarea unui al doilea val pandemic în Europa, care să necesite impunerea de noi restricții.   

Dacă ar fi să facem comparaţii între BVB şi celelalte burse, de dimensiuni mai mici (Varşovia, Budapesta, Atena) sau mai mari (Frankfurt, Paris, New York sau Londra) ce ar releva acestea?

Dacă analizăm situația comparativ, atât la nivelul burselor mai mici, cât și a celor importante, principalul factor determinant a fost pandemia și, în special, modul în care aceasta a fost gestionată. Totuși, există și o serie de diferențe. În primul rând este foarte importantă componența indicelui de referință utilizat în fiecare stat. Astfel, pentru Polonia, cel mai frecvent utilizat etalon este WIG20, care este compus din top 20 cele mai mai lichide și importante companii listate. Spre deosebire de BET, putem observa că o pondere majoră în indicele polonez îl au sectorul de retail, de media și entertainment (pe care, printr-o extrapolare îl putem compara cu cel tehnologic) dar și de energie. În acest context, piața pare să se recupereze mai dificil, la momentul scrierii, WIG20 fiind cu 16% mai jos față de nivelul la care a încheiat anul precedent. În plus, problemele de pe plan local (creșterea explozivă a numărului de noi cazuri, dar și proteste referitoare la o serie de decizii controversate ale guvernului) au limitat potențialul de recuperare al pieței de capital. În ceea ce privește piețele din Europa de Vest, precum bursa de la Frankfurt, indicele principal DAX se afla la maximele istorice la începutul anului, dar izbucnirea pandemiei a cauzat o scădere de peste 42%. Printre companiile care fac parte din DAX se numără nume grele din sectorul auto, dar și companii financiare importante. La momentul redactării, DAX a reușit să recupereze în totalitate terenul pierdut, revenind chiar în teritoriul pozitiv (+0,1% de la începutul anului) și se află la mai puțin de 5% de maximele istorice. Concluzia este că bursele din Europa de Est par să fi întâmpinat mai multe probleme, mai ales dacă avem în vedere modalitățile deficitare de gestiune ale pandemiei care au pus presiune asupra încrederii și apetitului pentru risc al investitorilor.

Se spune că *investitorul este un animal sperios*. S-a văzut acest lucru pe bursa de la Bucureşti? Dacă ar fi să comparăm impactul primelor zece luni din criza anterioară cu impactul primelor zece luni din actuala criză, ce concluzii am putea trage?

Pandemia în curs a reprezentat un eveniment critic și neprevăzut, care a determinat o schimbare la 180 de grade a vieții cotidiene și a determinat modificări majore la nivelul modelelor de consum. Având în vedere că a fost un virus nou, acesta a adus un număr ridicat de necunoscute care au creat un mediu extrem de incert. Acest scenariu nu a fost deloc pe placul piețelor, acesta fiind și motivul perioadelor extrem de volatile din piețe, care au adus schimbări rapide de atitudine. Aceste caracteristici sunt universale, aplicându-se atât investitorilor de pe BVB, cât și a celor de pe Wall Street. Chiar dacă sfârșitul anului 2019 aducea o serie de factori de risc care aveau potențialul de a pune probleme economiei globale, precum tensiunile comerciale sau semne de deteriorare a activității economice, nu putem identifica un factor de risc atât de amplu precum bula creată pe piața imobiliară din SUA în 2008, care a dus la o serie de falimente importante și chiar la dispariția unora dintre cele mai cunoscute entități financiare ale momentului. În acest context, izbucnirea crizei din 2008 a creat o situație caracterizată de stres financiar extrem de ridicat, ale cărei efecte s-au resimțit pe o perioadă îndelungată atât la nivel global, cât și în cazul României. Pe de altă parte, efectele crizei actuale sunt estimate să fie resimțite pe un orizont de timp mai redus, motiv pentru care scăderile bursiere au fost mai temperate, iar revenirea mai rapidă.

Cum pot fi gestionate panica şi încrederea în situaţii de genul pandemiei? Ce are de făcut BVB odată cu reinstaurarea încrederii pentru a recupera cât mai rapid pierderile suferite în această primă parte a anului?

Este greu de spus în situații de acest tip, având în vedere nivelul ridicat de emotivitate al tuturor participanților la piață. În plus, scenariul actual a fost și mai problematic întrucât a adus o situație nemaiîntâlnită, în care realitatea de ieri era total modificată astăzi. Aplicarea riguroasă a unor tehnici de management al riscului la nivel individual ar putea ajusta nivelul total de panică. În plus, crearea unor portofolii diversificate, care să ofere o expunere echilibrată poate ajuta în astfel de momente incerte, în care sectoarele evoluează diferit. Recuperarea pierderilor cauzate de pandemie ar putea reprezenta un proces de mai lungă durată, care va fi direct influențat de modul în care se va redresa economia. O parte dintre resursele necesare revenirii economiei vor fi disponibile, cele mai recente informații sugerând că guvernele naționale și Comisia Europeană au ajuns la un acord cu planificarea bugetului comunitar pentru perioada 2021 - 2027, dar și în ceea ce privește fondul de redresare. În acest sens, utilizarea corectă a acestor fonduri ar putea să fie vitală pentru redresarea economică și, ulterior, pentru direcția în care va evolua piața bursieră.

Cum şi când poate ajunge BVB la o dimensiune şi notorietate de nivelul celei de la Varşovia? Ce e de făcut şi cine sunt *responsabilii*?

Așa cum spuneam anterior, fiecare piață este influențată atât de factori globali, cât și de cei locali iar în procesul de dezvoltare a unei burse factorii locali tind să aibă ultimul cuvânt de spus. Una dintre principalele probleme ale pieței de capital din România este numărul redus de investitori de retail, ceea ce duce la volume și lichiditate scăzute. Frica este unul dintre principalele motive care duce la evitarea investițiilor, dar aceasta provine dintr-un nivel redus de educație financiară. Într-adevăr, piața de capital este un univers complex, care oferă numeroase instrumente, mai complicate sau mai simple și cu diferite niveluri de risc. Alegerea unor investiții care nu se potrivesc profilului de risc poate crea această fobie de a pierde bani, aspect care afectează procesul de dezvoltare a bursei. Această ipoteză este confirmată și de faptul că 90% din capitalul românilor este blocat în imobiliare și depozite bancare, ambele aducând randamente mult mai scăzute decât piața de capital, dar oferind un nivel suplimentar de confort și prezentând niveluri de risc reduse. Statisticile sumbre confirmă acest punct deficitar: România este pe ultimul loc în Europa la educație financiară, cu un procent de doar 21%, cu mult sub media europeană de 52%, conform unui raport al KPMG.

Sunt mulţi care continuă să spună că piaţa de capital românească a evoluat sinusoidal, fiind mai degrabă un pariu pierdut al României ultimilor 30 de ani. Cât adevăr şi cât neadevăr conţine o astfel de *zisă* destul de încetăţenită? Putea fi folosită mai mult BVB în procesul de privatizare?

Anumite fenomene istorice pot fi înțelese mult mai ușor atunci când se ia o anumită distanță. Cu siguranță ar fi fost loc de mai bine. Totuși, e de înțeles și situația generală a societății înainte de a înțelege o anume realitate. BVB are privirea ațintită și acum spre companii de stat, și chiar dacă o astfel de abordare ar putea ajuta la dezvoltarea importantă a pieței, un efort susținut de a face piața vizibilă și atractivă pentru investitorii mici și medii dar și pentru companiile antreprenoriale românești ar fi de mare folos în viitor.

ZERO COMISION* PENTRU ACȚIUNI ȘI ETF-URI

*Pentru un rulaj lunar până în 100 000 EUR (apoi com. 0.2%, min. 10 EUR). Se poate aplica un cost de conversie valutară de 0.5%. Instrumentele financiare oferite sunt riscante. Investește responsabil.

DESCHIDE CONT

România a intrat din septembrie pe radarul marilor investitori. E pregătită BVB pentru acest salt? Are ce oferi? S-a văzut acest lucru în raportul cerere/ofertă? Cum au evoluat discounturile şi cum vedeţi evoluţia pieţei în continuare?

Promovarea României la statutul de Piaţă Emergentă de către FTSE Russell a avut efecte vizibile pe bursa de la București, volumul tranzacţiilor depăşind jumătate de miliard de euro în septembrie, fiind de peste trei ori mai mare decât în august. Un nou statut înseamnă noi posibilităţi de investiţii. Fonduri mult mai mari de investiții vor avea posibilitatea să investească în România în următorii ani. Până acum, accesul unor astfel de actori era restricţionat, prin prospect, să investească în pieţe de frontieră. Prin urmare, investitorii români ar putea să beneficieze pe termen lung de această promovare, fiind posibilă o creștere a randamentelor pe fondul cererii ascendente. În plus, investitorii de retail pot beneficia în urma unei reevaluări a portofoliilor, care să se îndrepte către evaluări mai corecte în raport cu situația reală a companiilor românești listate. Bursa românească este una dintre cele mai subevaluate din Europa, prin prisma multiplului de piață P/E (price-earnings ratio), care raportează prețul acțiunii la profitul pe acțiune al companiei. Acest nou statut poate fi interpretat drept o recunoaştere a progreselor pieţei de capital locale.

Nu mai constituie un secret pentru nimeni faptul că România are nevoie de finanţare pentru a progresa şi a prinde din urmă statele membre UE. Cum poate fi crescut aportul pieţei de capital la finanţarea economiei reale? Cum pot fi convinşi antreprenorii să vină şi să acceseze astfel de finanţări, fie că vin pe piaţă cu acţiuni, fie cu obligaţiuni?

Au apărut câteva povești de succes mai recente, și apoi e de ajuns să privim la Banca Transilvania, care a folosit din plin mecanismele de finanțare ale bursei. E nevoie de un efort colectiv, nu doar al bursei sau brokerilor, ci și al celor care pot ajunge la ”urechea” publicului potențial investitor. Mai ales, sunt multe companii care au început să aibă curaj să se îndrepte prin acțiuni sau obligațiuni la BVB, e nevoie de o mai largă răspândire a acestor vești bune. Totuși, promovarea bursei românești la statut de piață emergentă poate fi un element optimist, care să le schimbe părerea mai multor manageri din companiile private şi de stat, determinându-i să se reorienteze şi să privească bursa ca pe un mediu eficient prin care se pot finanţa pentru dezvoltarea afacerilor.

Fără îndoială că viitorul României este în UE. Cum poate fi integrată mai bine piaţa de capital românească în Piaţa de Capital Unică Europeană? Ce avantaje ar oferi această piaţă unică investitorilor din România?

Îmbunătățirea nivelului de integrare s-ar putea realiza prin alinierea la cadrul legislativ european, care în ultimii ani aduce mai multe provocări, dar poate fi și cheia către succes, și printr-o dezvoltare reală, nu doar teoretică. Practic, mai multă lichiditate și oportunități pentru a evita ca BVB să fie marginală. Mai multă atenție la raportările companiilor și transparența lor, în general. Avantajele sunt numeroase: un standard coerent și înalt al modului de comunicare al companiilor listate, care s-ar vedea în timp în adâncimea pieței și valoarea titlurilor listate. O astfel de abordare ar duce la un nivel suplimentar de încredere al investitorilor, care ar avea mai multe garantări cu privire la ”sănătatea” companiilor. Un asemenea mediu ar fi prolific atât pentru emitenți, dar și pentru investitori.

Aruncând o privire la nivel internaţional, ce credeţi că se va schimba pe pieţele de capital după acest nou episod electoral din SUA? Cum reacţionează Wall Street-ul?

Alegerile prezidențiale din SUA au reprezentat un eveniment extrem de important pentru piețe întrucât reprezenta un nou factor de risc și incertitudine. Abia după patru ani suntem în măsură să evaluăm impactul pe care președintele Statelor Unite și acțiunile sale l-a avut asupra piețelor. Donald Trump era de temut în 2016, iar veteranii de pe Wall Street erau siguri că Hillary Clinton ar fi fost alegerea mai bună. Avansăm rapid în 2020, piețele sunt mult mai sus, iar reducerea impozitului pe profit a fost unul dintre motivele majore care a stat la baza acestei performanțe. În mod surprinzător, Trump a fost inițial favoritul investitorilor. Donald Trump și Joe Biden prezentau păreri diferite asupra multor domenii, de la climă până la tehnologie. Deși, inițial, o victorie a democratului Biden era considerat un scenariu pesimist, pe măsură ce această situație a început să se materializeze am asistat la o reinterpretare din partea investitorilor, iar perspectivele mai clare, care păreau să elimine o posibilă perioadă de blocaj politic. Având în vedere că democrații nu au obținut controlul întregului Congres, planul de introducere a unor taxe mai dure sectorului tehnologic pare mai puțin probabil, eliminând astfel un factor de risc pentru piețe. În ceea ce privește planul geopolitic, victoria lui Biden ar putea aduce mai multă liniște. Acesta a anunțat deja revenirea SUA în Planul climatic de la Paris și a declarat intenția de aprobare a Acordului nuclear cu Iranul, fapt care ar putea duce la detensionarea relațiilor internaționale. Și în raport cu China se prognozează o abordare mai temperată, dispusă la discuții și negociere. 

Am văzut senzitivitate mare în SUA în timpul campaniei electorale dat şi în timpul votului? Credeţi că vom vedea vreodată în România o legătură aşa strânsă între alegeri şi evoluţia BVB?

Planul politic din SUA este extrem de important pentru piața de capital locală. Totuși, trebuie să avem în vedere că bursa americană tinde să dea tonul pentru restul burselor la nivel mondial, astfel importanța politicului american tinde să devină o problematică globală. Având în vedere mărimea companiilor americane, orice ajustare (în sus sau în jos) a taxelor și impozitelor poate avea efecte (pozitive sau negative) în rândul zecilor sau sute de milioane de dolari la nivelul profiturilor companiilor. O parte din aceste sume revin la investitori sub formă de dividende, ceea ce presupune fonduri suplimentare pentru consum. În România, agendele politice ale diferitelor formațiuni tind să nu fie atât de clare și de bine delimitate, dar nici atât de antitetice, precum am văzut în SUA. Totuși, trebuie remarcat că și aici, decizii politice ce pot avea efecte semnificative asupra unui sector important al pieței pot duce la mișcări ample ale întregii piețe. Cel mai bun exemplu este OUG 114 din 2018, care afecta sectorul financiar, foarte important pentru BVB, și care a cauzat o scădere de o zi a indicelui BET de 11,20%, ștergând practic într-o singură zi câștigurile obținute într-un an.

Acum, mai mult ca oricând, România are nevoie de un proiect de ţară. Criza pandemică poate oferi oportunităţi pentru a schimba unele lucruri din mers. Cum trebuie încadrată piaţa de capital în acest Plan de Ţară România 2040 sau 2050?  

E adevărat, un plan pe termen lung este esențial. Piața de capital este foarte importantă pentru menținerea unei economii dinamice, puternice și competitive. În ultimii ani s-a evidențiat și mai mult relevanța inovației și performanței pentru succesul unei companii. Mai mult, criza actuală ne-a confirmat această ipoteză, ”în noua realitate” companiile cu cele mai bune rezultate au fost cele care au reușit să se adapteze și să își transfere activitatea în mediul online, răspunzând nevoilor consumatorilor. În momentul în care România va fi integrată inclusiv monetar în Zona Euro, lipsa acestor două caracteristici pot determina probleme pentru companii în contextul unui mediu de afaceri deschis. Planurile trebuie făcute acum, nu amânate. E nevoie și de resurse umane bine pregătite, pentru a crea o viziune dar și de o intuiție dincolo de politica pe termen scurt pentru a o menține, astfel încât aceste inițiative să își atingă scopul.