Pierderea listării ARM în favoarea New York-ului creşte presiunile asupra bursei londoneze

Costurile ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană au fost subestimate de către o parte dintre votanţi la referendumul din 2016. ,,Lipsa anumitor produse, inclusiv alimente de bază, întârzierile în livrare şi costurile ridicate care au redus productivitatea în industrie, precum şi deficitul accentuat al forţei de muncă în sectoare economice importante (producţie, construcţii, servicii) sunt doar câteva dintre efectele separării de blocul european", arată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România, casă de brokeraj pe burse internaţionale.

Una dintre consecinţele Brexit-ului asupra economiei britanice, în special asupra celei londoneze, este migrarea unei părţi a afacerilor şi angajaţilor din domeniul financiar spre alte capitale europene. Pe lângă efectele directe există şi unele colaterale, respectiv locurile de muncă susţinute de slujbele acum relocate, consumul de produse şi servicii care nu se mai realizează în Londra, pierderile de taxe şi de atractivitate economică. Toate acestea se adaugă unei facturi oficiale deja piperate.

Iar acum, o nouă lovitură simbolică vine pentru bursa din Londra, care a pierdut listarea companiei locale ARM în favoarea New York-ului.

Compania britanică a fost prezentă pe bursa londoneză până în 2016, când a fost cumpărată de grupul de tehnologie şi investiţii Softbank cu 32 de miliarde de dolari.

Patru ani mai târziu, Nvidia a dorit să cumpere ARM cu 40 de miliarde de dolari. Planul a fost însă blocat în urma unor proteste din industrie, îngrijorată de puterea cumulată a entităţilor în fixarea preţurilor şi limitarea accesului altora în piaţă, temeri validate şi de autorităţile de reglementare.

În februarie anul trecut, Nvidia a anunţat că renunţă la achiziţie, iar Softbank a păstrat avansul deja plătit, de 1,25 miliarde de dolari.

ARM este relevantă în contextul competiţiei globale pentru tehnologie de vârf, având o poziţie esenţială în arhitectura tehnologiei moderne. Competitor al Intel şi AMD, compania britanică dezvoltă planurile după care sunt realizate microprocesoare folosite la scară largă în telefoane mobile şi alte echipamente.

Tot ARM a proiectat şi arhitectura system-on-a-chip folosită în noile procesoare seria M a Apple. O estimare a firmei Canalys arată o cotă de 30% din piaţa de PC-uri pentru produsele firmei, precum şi jumătate din piaţa procesoarelor folosite în servicii de cloud.

Fiind concentrată pe design, ARM poate livra direct planurile sale - fie pentru construirea fizică a cipurilor, fie pentru îmbunătăţirea lor prin proiectare suplimentară - unei varietăţi largi de producători de echipamente, fără teama că ar intra în competiţie cu aceşti producători.

Multe cipuri sunt produse în Taiwan de către TSMC. Firma britanică este importantă pentru că reprezintă unul dintre puţinele nume din tehnologie cu amprentă globală situate de partea estică a Atlanticului.

Migrarea către alte burse, valabilă pentru tot mai multe companii

Prin pierderea unui nume de prestigiu ca ARM, bursa londoneză pierde atât venituri din tranzacţionare, cât şi capital de imagine. Iar acesta nu este singurul emitent care alege o altă bursă decât London Stock Exchange (LSE). CRH, gigantul din industria cimentului, a anunţat că va selecta bursa din New York drept listare primară, în detrimentul londonezilor.

CRH, care avea până acum listarea secundară în Dublin, va păstra sediul corporativ, inclusiv din motive fiscale, în Irlanda. CRH deţine în România două fabrici de ciment şi companiile de materiale de construcţii Elpreco şi Ferrobeton.

Gigantul minier BHP şi-a setat, la rândul său, piaţa bursieră primară în afara Regatului Unit, respectiv în Australia. Alte companii, printre care şi Ascential, plănuiesc o divizare şi listarea noii entităţi în SUA. Ferguson este o companie din domeniul instalaţiilor care şi-a mutat, de asemenea, operaţiunile pe piaţa bursieră în principal în SUA.

Poziţia bursei britanice, potrivit capitalizării raportate la PIB, s-a diminuat faţă de alte pieţe, coborând recent sub 100%, faţă de peste 150% pentru SUA, şi peste 125% pentru Franţa şi Canada.

Între 2009 şi 2013, LSE era pe primul loc în acest grup şi s-a menţinut aproape de vârful ocupat de SUA aproape 2 ani după Brexit, într-o perioadă de negocieri, pentru a stabili relaţiile viitoare cu blocul european. Migrarea businessului spre alte burse, fie din Europa, fie de peste Ocean, a erodat poziţia sa în clasament.

,,Trendul pare a fi unul de durată, iar cifrele sunt şi mai grăitoare, dacă ne raportăm la repere mai îndepărtate. Capitalizarea a scăzut la aproximativ 3 trilioane de dolari echivalent anul acesta, de la 4,3 trilioane în 2007, anul de dinaintea crizei financiare. Aceasta înseamnă un minus de 30%, comparativ cu o dublare a capitalizării burselor din SUA la peste 43 de trilioane de dolari", explică analistul XTB.

Firmele sunt atrase de abundenţa de capital din SUA, care le oferă lichiditate mai bună acţiunilor şi evaluări mai ridicate, în special în tehnologie.

Pierderea ARM, reprezentantă a "noii economii", este cu atât mai importantă cu cât profilul pieţei britanice, dominate de bănci şi companii din domeniul materiilor prime şi al petrolului, este specific mai degrabă "vechii economii", una mai puţin dinamică în perspectivă îndelungată.

Totuşi, tabloul nu este cu totul cenuşiu: tocmai această structură a pieţei a permis bursei britanice să supra-performeze cu aproape 14 puncte procentuale indicele S&P500. În perioada de după 24 februarie 2022, FTSE100 a avansat cu 6,6%, în timp ce S&P500 a pierdut 5,3%. Recuperarea FTSE a venit în special în ultimele luni.

O parte dintre pierderile Londrei au fost câştigul Europei. Acest lucru s-a reflectat vizibil atât în relocarea de slujbe din industria financiară spre Frankfurt, Amsterdam, Paris sau Milano, cât şi în dinamica valorii totale a companiilor listate.

Franţa a depăşit Marea Britanie din perspectiva capitalizării, ajutată de creşterile masive înregistrate de companii din segmentul de lux, precum LVMH sau Hermes. Pe de altă parte, însă, rămâne în urmă în ceea ce priveşte volumul de tranzacţionare zilnic, numărul de oferte publice iniţiale şi chiar şi valoarea dividendelor distribuite.

Ce se anunţă pentru viitor?

Pe termen scurt, migrarea ofertelor publice iniţiale spre piaţa americană ar putea continua. Cu toate acestea, Londra va rămâne un centru financiar important, iar investitorii vor urmări propunerile de reformă la adresa prospectelor de listare, a vânzării în lipsă şi a regulilor pentru rapoartele de analiză.

Pentru a schimba trendul şi a readuce în Marea Britanie companii majore, dar şi pentru a redesena harta capitalului, atras tot mai mult de Amsterdam, Zurich sau alte destinaţii (în afara SUA), ar fi nevoie de un cadru mai îndrăzneţ şi poate chiar de ceva greu de imaginat în prezent: o anulare a Brexit-ului.