În faţa provocărilor economiei lumii, băncile centrale sunt aşteptate să acţioneze

În timp ce atenţia publică e îndreptată spre alegerile din SUA şi către şansele crescute ale candidatei democrate după prima dezbatere televizată, investitorii încearcă acum să se orienteze în privinţa unor dileme variate din economia lumii, inclusiv din România, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, companie de investiţii pe bursele internaţionale.

Economia reală oferă semne de slăbiciune - şi nu doar în SUA -, dar la suprafaţă, anumite seturi de date descriu posibilitatea unei "aterizări line". Remediul clasic, cel al scăderii costurilor de creditare, este supus unor reţineri în urma dureroaselor salturi ale inflaţiei din anii trecuţi.

În acelaşi timp, Banca Centrală nu îşi doreşte să fie văzută drept participant la jocul politic, drept urmare, scăderile de dobândă sunt calibrate mai atent decât în alte perioade.

Cu toate acestea, contextul global pare a invita la prudenţă în Asia, Europa şi SUA. Dolarul american continuă să coboare, în raport cu yenul japonez, cu o îmbunătăţire a unui indicator de sentiment, în timp ce evaluarea oficială este aceea că "economia îşi revine într-un ritm moderat, deşi pare a intra recent într-o pauză". Un yen prea puternic ar putea induce noi fricţiuni în pieţele bursiere, subliniază Claudiu Cazacu.

Pe de altă parte, în China exporturile au crescut cu 8,7% în august, în timp ce importurile doar cu 0,5%, date care ar putea pune pe pauză un nou pachet de măsuri de sprijin. Acestea, însă, ar putea deveni necesare trimestrul următor, având în vedere semnalul unei inflaţii coborâte şi riscul unei tendinţe deflaţioniste.

Potrivit unor estimări Morgan Stanley, China ar avea nevoie de stimulente de 10 trilioane de yuani, adică aprox 1.4 trilioane de dolari. Este nevoie de o refacere a încrederii consumatorilor, care s-au repliat şi nu mai vor să cheltuiască, decizie care vine cu efecte în lanţ, punctează consultantul de strategie din cadrul XTB România.

Dacă atitudinea aceasta se va instala şi în ţările partenere - şi unii indicatori de sentiment şi producţie descriu deja această tendinţă, economia globală va resimţi povara unui tip de "oboseală" a consumatorilor. În acest fel, China nu ar mai putea susţine ritmul economiei prin exporturi, iar a doua economie a lumii nu ar mai juca rolul de amortizor din timpul anilor de după criza financiară globală.

Ce soluţii are Europa?

Europa evită contracţia cu ajutorul "aripii latine", Spania plusând cu 0,8% faţă de declinul de 0,1% al Germaniei, însă avansul trimestrului al doilea a fost revizuit la 0,2% de la 0,3%. Economia germană, care deja înfruntă provocări variate în industrie, vede cum sectorul auto a trecut de la poziţia de motor, la cea de frână.

Volkswagen ar putea închide fabrici, iar problemele cu sistemele de frânare Continental pentru BMW nu vin deloc în ajutor, la fel ca şi competitţia acerbă cu producătorii din China, în special pentru automobilele electrice, arată Claudiu Cazacu.

Situaţia severă este luată în atenţie la nivel european. Mario Draghi a prezentat un raport pentru o nouă strategie industrială, care ar însemna fonduri de 750 până la 800 de miliarde de Euro anual, menite să îmbunătăţească atât competitivitatea, cât şi siguranţa lanţurilor de aprovizionare, sectorul de apărare sau echitatea socială. În egală măsură, astfel de proiecte multi-anuale iau timp, iar realităţile economice ar putea deveni scadente la scurtă vreme după alegeri.

Astfel, în mod natural, investitorii se orientează spre locurile de unde pot veni decizii cu impact rapid: băncile centrale. Atât în Europa, cât şi în SUA, sunt aşteptate reduceri de dobândă. Joi, BCE ar putea coborî referinţa cu 0,25 puncte. Miercurea viitoare, Fed ar decide, potrivit aşteptărilor curente, un pas similar.

Totuşi, nu este imposibilă o măsură şi mai abruptă, de 0,5 puncte. Decizia va depinde de datele de inflaţie, de miercuri, dar şi de aşteptările pieţelor de datorie suverană. Acum, unii participanţi văd riscul de scădere a inflaţiei sub ţinta de 2%, cu un indicator al aşteptărilor pieţei pentru inflaţie la cel mai scăzut nivel din 2021 până în prezent.

Deşi pasul din septembrie este încă nedecis, pare foarte probabil ca până la sfârşitul anului dobânda de referinţă să coboare de la 5,25-5,5%% la cel mult 4,25-4,5% şi, potrivit traderilor pe ratele de dobândă de la CME, sunt şanse peste 50% chiar pentru un nivel de 4%, implicit pentru două tăieri de câte 0,5 puncte, punctează reprezentantul XTB România.

Ar fi aceasta o veste bună pentru pieţe? La prima vedere, scăderea rapidă a costului creditelor ar fi favorabilă consumului. Bursele, însă, ar putea privi, totuşi, şi o altă faţetă: ar fi indiciul unor dificultăţi ale economiei reale dincolo de cele "procesate" până atunci. Cotaţiile ar putea să nu fie ferite de ajustări doar pentru că Fed acţionează mai hotărât.

Între timp, în România, datele arată o încetinire a economiei reale. Şi pe lângă avansul de doar 0,1% din trimestrul al doilea, structura creşterii preocupă pe termen mediu, segmente anterior puternice precum IT-ul şi serviciile suport având o contribuţie neutră sau negativă la PIB, subliniază Claudiu Cazacu.

În plus, momentul dificil al industriei europene se vede şi în industria locală, în special pe segmentul auto - totul, într-o perioadă cu deficit de peste 4% în prima jumătate a anului.

Băncile centrale vor lua deciziile adaptate la conjunctură în Europa, SUA şi România, dar investitorii înţeleg, la rândul lor, că ele nu pot oferi, în faţa unei pleiade de riscuri, un scut impenetrabil.