Impactul DeepSeek în piaţa de capital

Lansarea noului model de AI de DeepSeek, o companie din China, a produs ecou în piaţa de capital, evenimentul fiind comparat cu momentul Sputnik de către Marc Andreessen, faimosul investitor de tip venture capital, făcând referire la lansarea din 1957 a satelitului Uniunii Sovietice şi uimirea SUA în faţa capabilităţilor tehnice ale rivalului său, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.

În aceste condiţii, este firesc să se ridice întrebarea "de ce au fost bursele atât de şocate de anunţul noului model de inteligenţă artificială al DeepSeek?"

Varianta R1 oferă performanţă de vârf, în unele teste, între care Math-500 sau AIME 2024, peste produsul OpenAI o1 care deţinea anterior "coroana". În cazul unor benchmark-uri care presupun rezolvarea unor probleme de matematică, cel mai avansat model disponibil al OpenAI, o1, a fost depăşit de produsul concurent, în timp ce pentru unele tipuri de teste care ţin de scrierea de software, o1 a fost egalat. Produsul OpenAI a rămas în top, la distanţă doar pentru testul GPQA, care se referă la cunoştinţe variate în biologie, fizică şi chimie.

Surpriza nu ar fi fost, însă, la fel de mare, şi nici răspunsul pieţelor atât de abrupt, dacă nu ar fi existat o diferenţă esenţială: atât codul, cât şi ponderile au fost oferite cu licenţă open-source. Cu alte cuvinte, ele sunt astfel disponibile pentru utilizare şi îmbunătăţire pentru restul comunităţii de dezvoltatori, subliniază consultantul de strategie XTB România.

Subminarea modelului de business al ecosistemului actual, bazat pe modele închise, proprietare, a generat o undă de şoc. Cu aceste premise, costul de utilizare este mult sub cel OpenAI, startup-ul condus de Sam Altman. Preţurile pentru utilizarea modelului (care implică resurse de calcul şi energie) sunt, eufemistic vorbind, extrem de avantajoase, mai spune Claudiu Cazacu.

În plus, antrenarea modelului s-a realizat, potrivit estimărilor, la un cost de până la 10 ori mai mic decât în cazul variantei o1. Variabilele economice descriu un concurent redutabil şi o punere sub semnul întrebării a funcţionării profitabile a întregului eco-sistem actual de tehnologie centrată pe AI.

Nivelurile record atinse de pieţele americane anul trecut şi la începutul acesta au avut în spate entuziasmul pentru sectorul tech şi pentru AI. Astfel, întreaga "fundaţie" a evaluărilor din bursa americană a fost legată de sectorul de tehnologie, cu promisiunea unor venituri viitoare masive. Iar piaţa ar fi fost aproape întreaga lume, nu doar SUA.

După Sputnik, SUA au investit masiv în domeniul spaţial, ajungând pe Lună şi preluând poziţia de lider; se va întâmpla şi acum la fel?

Inteligenţa artificială a presupus investiţii masive, cu planuri de accelerare în viitor de ordinul sutelor de miliarde de dolari. Deşi aceste cheltuieli, în general ale "hiperscalatorilor", giganţi precum Microsoft, Google, Amazon, au însemnat venituri pentru unele companii, între care Nvidia, motivarea investiţiilor consta în aşteptări şi calcule iniţiale despre beneficiile aduse sectorului de tehnologie, cu optimism pentru rezultate financiare viitoare.

Se aştepta ca, atât prin abonamente oferite utilizatorilor individuali, cât şi, mai ales, prin servicii profesionale oferite companiilor, evaluările înalte, de ordinul trilioanelor de dolari pentru companii ca Google, Amazon, Microsoft, şi - indirect - Nvidia, să fie justificate prin prisma noilor produse generatoare de lichidităţi. Cu un model open-source, antrenabil de 10 ori mai ieftin şi disponibil la un cost de până la 30 de ori mai mic, presupunerile de la baza modelelor de evaluare au fost reanalizate agresiv.

Suprapunerea temporală a modelului DeepSeek din China cu anunţul proiectului Stargate anunţat de preşedintele SUA, de 500 de miliarde de dolari, pune reflectorul pe concurenţa strânsă dintre cele două mari puteri într-un domeniu care poate remodela nu doar economiile ci şi raporturile de forţe în plan strategic global. Relaţia cu China poate intra într-o nouă etapă.

Unele voci din industrie vorbesc despre eşecul strategiei de containment, de limitare a exporturilor de înaltă tehnologie către China. Competiţia se va accentua, şi progresul tehnic ar putea fi marele câştigător. După Sputnik, SUA au investit masiv în domeniul spaţial, ajungând pe Lună şi preluând poziţia de lider. Se va întâmpla şi acum la fel?

Contextul e diferit, variabille implicate mai numeroase, iar avantajul relativ al SUA mai incert. Un lucru pare probabil: cursa tehnologică va continua, SUA va fi mai motivată în alocarea de resurse, atât către echipamente cât şi spre cercetare, iar viteza ar putea fi trecută într-o treaptă superioară, punctează Claudiu Cazacu.